Un cutremur cu magnitudinea de 4 grade s-a produs duminică dimineață în județul Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, conform Institutului pentru Fizica Pământului.
Autoritățile au realizat un scenariu de risc în privința unui cutremur puternic în zona Vrancei, care are o perioadă medie de recurență de 1.000 de ani. S-a luat în considerare că declașarea și producerea cutremurului ar avea loc noaptea, iar 95% din populație s-ar afla în clădiri rezidențiale.
Un cutremur de suprafață cu magnitudinea 4,5 pe Richter s-a produs, luni dimineața, la ora locală 3:26, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, acesta fiind urmat de alte trei seisme cu magnitudini mai mici, respectiv de 2,6, 2,9 și 2,7 pe Richter, potrivit Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Un inginer de la instituția americană de reglementare a industriei energetice nucleare a scris într-o opinie profesională separată că designul clădirii care va încapsula unitățile reactorului și bazinul de combustibil nuclear uzat nu prezintă asigurări suficiente că aceasta va putea rezista la cel mai mare cutremur luat în considerare fără să se prăbușească și, în plus, ar putea fi vulnerabilă și la seisme mai mici.
Un puternic seism a avut loc vineri dimineață la ora 03.26 în România.
Potrivit celui mai recent raport de securitate al CNE Cernavodă, din noiembrie 2018, "analize referitoare la caracteristicile mișcărilor seismice posibil să se manifeste pe amplasament au fost efectuate în mod extensiv începând cu faza de amplasare a obiectivelor nucleare la Cernavodă, cea mai recentă actualizare fiind realizată în 2012". Respectiva actualizare a fost efectuată după dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011, provocat de un cutremur cu magnitudine de 9 grade pe scara Richter. Cutremurul din România din 1977 a avut o magnitudine de 7,4 grade.
Gradul de penetrare scăzut a asigurărilor, altele decât RCA, impune elaborarea și aplicarea unor strategii punctuale pentru stimularea polițelor de viață, de sănătate și agricole, preum și pentru sporirea respectării de către proprietarii de locuințe a legislației privind asigurarea obligatorie împotriva riscurilor catastrofale, se arată în Planul național de adoptare a monedei euro, prin care România își asumă obiectivul de adoptarea a monedei euro în anul 2024.
Cu toate că este obligatoriu și legislația prevede amenzi de până la 500 lei, mai puțin de 20% din locuințele românilor sunt asigurate împotriva cutremurelor prin polița PAD emisă de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România), arată datele statistice analizate de Profit.ro. Aceasta deși 80% dintre români știu că aceste asigurări sunt obligatorii. Un cutremur puternic a fost înregistrat în această noapte în România. Seismul a avut 5,8 grade pe scara Richter și a fost simțit și în București. Este cel mai puternic seism înregistrat în acest an.
Societatea care emite polițele pentru asigurarea obligatorie a locuințelor, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale – PAID România, a încheiat un acord de colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) în baza căruia persoanele care au înregistrat daune ale locuinței ca urmare a unui cutremur nu vor mai trebui să solicite personal documentul de confirmare a evenimentului ce trebuie inclus în dosarul de daună.
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) avea, la finele lunii august, potrivit unor date analizate de Profit.ro, un portofoliu care număra 1,73 milioane de polițe împotriva riscurilor catastrofice (cutremure, alunecări de teren și inundații), ceea ce reprezintă sub 20% din totalul fondului locativ național, care numără 8,8 milioane de unități.